joi, 29 iulie 2010

In passing

Vă ameninţasem, la ultima postare, că o să vorbim despre muzica rock finlandeză. Umila mea părere (care poate fi oricând atacată, contrazisă, terfelită) este că nordicii (în special finlandezii) au cea mai bună muzică rock şi metal. De departe cea mai bună, cea mai profundă, mult peste cea a nemţilor (lucru pe care îl recunosc cu părere de rău). Nu ştiu cum s-a făcut, dar peste tot pe unde am umblat în afara ţării, am dat peste finlandezi, oameni absolut admirabili, probabil cel mai cald şi mai sincer popor european (dincolo de toate prejudecăţile pe care le avem despre „răceala” zonei scandinave în privinţa socializării). Ei şi suedezii. Eram în 1999 în Germania şi posturile de radio de acolo difuzau în delir o melodie care se afla pe locul 1 în topurile germane: Join me in death. Trupa, HIM, era necunoscută pentru mine. Tot amicii mei finlandezi m-au lămurit ce-i cu HIM, cu Ville Valo şi am primit o casetă cu albumul Razorblade romance. Cred că eram printre foarte puţinii din România care, în acel moment, aveau respectivul album. Şi eram tare mândru de asta.

Dacă ai chef de o muzică hard cu adevărat bună, poţi face un popas la finlandezi. La o primă strigare, îmi vin în minte The Rasmus, Tarja Turunen, Eternal Tears of Sorrow, Nightwish, Twilight Guardians, Kiwimetsan, Sonata Arctica, Shape of Despair, End of you, Apocalyptica, Before the Dawn, HIM, Ensiferum, Sturm und Drang, Poison Black, Poets of the fall, Insomnium, Wintersun, Swallow the sun, Lordi, Klamydia, Tabula Rasa, Black Heart, Hurriganes, Ruoska, To/Die/For, Norther, Children of Bodom, Stratovarius (şi există mulţi mulţi alţii, excepţionali).

De câteva săptămâni, topurile germane au fost luate cu asalt de o altă trupă finlandeză, formată exclusiv din femei. Indica îşi zic fetele (Johanna „Jonsu” Salomaa-vocal, Heini-backing vocals, chitară-bas, Sirkku-clape, clarinet, backing vocals, Jenny-chitară, backing vocals, Laura-baterie) iar single-ul In passing face furori în Germania. Trupa s-a înfiinţat în 2001, dar abia anul acesta au lansat un album în limba engleză (A way away) care le-a adus consacrarea în plan internaţional. Precedentul lor album din 2008 (Valoissa) a fost produs de către Tuomas Holopainen (Nightwish). Indica i-a însoţit pe Nightwish în 2007 în Scandinavian Tour. Mai jos, trei extrase din ultimul lor album, A way away, lansat în iunie 2010.




5 comentarii:

  1. Total de acord - rockerii nordici fac cel mai bun rock şi metal. Toate trupele enumerate sunt de excepţie, inegalabile.
    Mie personal îmi place şi rock-ul celtic, trupele old-school sau chiar rockul românesc. Dar nordicii parcă au arta asta-n sânge - şi cu un ajutor ca al lui Tuomas Holopainen, Indica va deveni cu siguranţă o trupă foarte căutată.

    RăspundețiȘtergere
  2. De acord cu tine. cel mai bun rock este cel nordic

    RăspundețiȘtergere
  3. clar finlandezii sunt foarte foarte tari in materie de rock...initierea mi-am facut-o cu Him si Nightwish; sweet memories;)

    RăspundețiȘtergere
  4. http://mihneafiran.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=202&Itemid=98

    RăspundețiȘtergere