Christkindlmarkt din Salzburg, din Piaţa din jurul Domului
miercuri, 15 decembrie 2010
joi, 9 decembrie 2010
Salzburg
Când am plecat din Innsbruck, în zorii zilei, vremea se anunţa frumoasă. Apoi, cu câteva minute înainte de plecare, am văzut pe geam primii fulgi timizi şi nehotărâţi. La Kufstein (oraş la circa o oră de Innsbruck, supranumit şi „Perla Tirolului”) era deja iarnă în toată regula, cu un viscol ce reducea dramatic vizibilitatea. Pe şosea, o coadă incredibilă de tiruri (de circa 30 de kilometri, blocate între Germania şi Austria). În Bavaria, tot iarnă. Salzburgul ne-a întâmpinat cu ninsoare şi cu un ger cumplit. Dar asta nu împiedica miile de turişti să-şi vadă tacticos de treabă, să colinde străduţele strâmte medievale din centrul vechi, să viziteze orice poartă inscripţia „Mozart” (iar genialul compozitor - pe numele său complet de botez Joannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart - a încetat a mai fi marele muzician, devenind un brand care vinde. Iar „Mozart” este orice în Salzburg: bomboane, parfum, tone de suveniruri de prost gust, burgeri, hot-dogs, castane coapte, brazi de Crăciun – totul are supranumele de „Mozart”). Salzach-ul, râul care traversează oraşul, curgea plictisit, îngheţat la maluri. Salzburg-ul păstrează istoria, o fructifică, iar totul stă mărturie mândriei şi potenţei fostei regiuni independente, încorporată Austriei în 1803, apoi disputată între Bavaria şi Austria. Religia catolică joacă încă un rol determinant în viaţa oraşului, Domul din Salzburg, monumental, impunător, strivitor, cu o lungime de 101 metri, ridicat în stil baroc la începutul secolului al XVII-lea, are aspectul unei fortăreţe. Salzburg a fost unul dintre cele mai importante centre ale Contrareformei. Salzburg stârneşte curiozitatea şi celor care vor să pornească pe urmele reale ale familiei von Trapp din celebrul muzical The sound of music (1965), filmat în Salzburg şi în împrejurimi. Despre Piaţa de Crăciun din Salzburg, în postarea următoare.
miercuri, 8 decembrie 2010
luni, 6 decembrie 2010
Krampus
Data de 5 decembrie este dedicată în Tirol (ca în mai toată Austria, sudul Germania, părţi din Cehia şi Ungaria, nordul Italiei) lui Krampus, înfricoşătorul însoţitor al lui Moş Nicolae. Cu o figură înspăimântătoare, Krampus aduce „daruri” copiilor neascultători. La cei cuminţi vine Moş Nicolae. La începuturi, Krampus şi Moş Nicolae formau o „echipă”: Krampus era însoţitorul Moşului, dându-o o zdravănă mână de ajutor în dificila treabă a împărţirii darurilor (de aici şi denumirea de Knecht Nikolaus - Sluga Moşului Nicolae – pe care Krampus o are în unele părţi ale Germaniei). Abia la finalul secolului al 19-lea şi începutul secolului 20, Krampus a dvenit o figură de sine stătătoare, despărţindu-se de blajinul şi darnicul Moş. Costumaţia Krampus-ului cuprinde o blană de animal, o mască înfiorătoare, coarne, tălăngi ataşate in jurul brâului şi o lădiţă deschisă în spate (unde îi ia pe copiii neascultători). Cetele de Krampus colindă prin oraşe şi sate, lovind trecătorii cu mătura lor de nuiele sau cu biciul (lovituri aducătoare de noroc, zice-se). Pe unde trec, fac o gălăgie infernală, instaurând haosul. Oricât ar părea de ciudat, rolul Krampus-ilor este acela de alungare a spiritelor iernii (deşi suntem abia la începutul ei, nu?), de aducere a unei noi energii (mătura din dotare este un instrument magic de purificare spaţială şi personală extrem de familiar celor cu preocupări legate de magie sau de practicile „neopăgâne”). Mai jos sunt câteva fotografii şi filme producţie proprie de la „Alergarea Krampus-ilor” de la Igls, un sat extrem de cochet de lângă Innsbruck. Anul acesta au participat câteva mii de oameni la această manifestare tradiţională, pe lângă austrieci sosind autocare întregi cu italieni, australieni, ruşi, polonezi, francezi etc.
duminică, 28 noiembrie 2010
Iarnă de suflet
Suflete !
Înnoadă-te, deznoadă-te,
Fă-te luntre, fă-te punte
Fă-te soare, fă-te apă căzătoare
Fă-te codru, fă-te floare
Fă-te stea din carul mare
Te coboară, te înalţă
Treci prin mine către viaţă
Suflete !
Risipeşte-te şi te adună
Pe pământ şi după lună
Fă-te pasăre şi zboară
Peste iarnă, peste vară
Fă-te vânt şi du-te lung
Şi te-ntinde peste amurg.
Suflete !
CANTEC DE IARNA-SOPHIA