Herta Müller-Nobel pentru literatură (m-am scos, fraţilor!!)

Iată că s-a întâmplat şi minunea minunilor: Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat unei scriitoare care are legătură cu Românica: Herta Müller, originară din Niţchidorf (judeţul Timiş), unde s-a născut în 1953. Românii au preluat-o fără rezerve, e Nobelul nostru, fraţilor, ne-am scos pârleala, în sfârşit suntem recunoscuţi, valoarea noastră triumfătoare (valoarea mea, valoarea mea, vorba maneliştilor), bla bla bla. Până în urmă cu 10 ani, numele scriitoarei nu era deloc agreat de conducerea cripto-comunistă a ţării, iar critica sa constantă la adresa regimului post-decembrist din România au transformat-o într-un personaj incomod.
Cert e că, acum, e de-a noastră, din moment ce a câştigat Premiul Nobel. Die Zeit titrează "scriitoarea de limbă germană", nu spune "scriitoare germană". Diferenţele sunt sesizabile si rămân bine ancorate. Dacă nemţii nu şi-o revendică în totalitate, las' că ne-o revendicăm noi. Ca de obicei, la un astfel de eveniment, toţii specialiştii lui peşte încep să declame cu aer competent generalităţi, lucruri neaplicabile just la subiect, opinii sforăitoare. Oameni care nu au citit în viaţa lor ceva de Herta Müller, dar merge să scoţi din arsenalul de lucruri comune tirade imbecile.
Numai că domnii specialişti din sublima ţară mioritică habar nu au că Herta Müller şi-a făcut renumele şi numele tocmai pe promovarea unei imagini negative a României. Pe scoaterea în evidenţă a unor lucruri şi stări de fapte incomode. A reliefat teroarea şi impostura, falsitatea vieţii la orice nivel. Implicit, i-a demascat şi pe deontologii lui scrumbie afumată. Dar ei "e" fericiţi acu'.
Literatura de limbă germană a mai dat o lovitură: al treilea premiu Nobel în decurs de 10 ani (Günter Grass -1999, Elfriede Jelinek-2004, Herta Müller - 2009). Prin cea mai recentă laureată a celebrului premiu, literatura germană din România (rumäniendeutsche Literatur) şi-a statuat locul bine definit în literatura mondială şi nu mai poate fi privită ca un "moft" al unor freaks împătimiţi de lucruri exotice. Este nu numai victoria doamnei Müller, ci a unor generaţii întregi de scriitori şi critici, un triumf al unor eforturi susţinute. Avem ce învăţa de la nemţii noştri din România.
PS1: dacă ne-o asumăm atât de entuziast pe Herta, înseamnă că şansele lui Mircică (Cărtărescu) la Nobel, precum şi interesul naţional pentru această obsesie vor scădea considerabil. Pe bună dreptate, de altfel.
PS2: pe site-ul Realităţii scria că Herta Müller a fost membră a Akţionsgruppe Banat. Ce-ai aia, frăţică? E un furculision românesc. E vorba despre Aktionsgruppe Banat (trecem dincolo de aspectul că nici măcar nu a fost membră a grupării)
PS3: m-am scos, dragi tovarăşi, o parte a succesului se revarsă măreţ şi asupra mea, resimt mirosul laurilor victoriei scriitoarei: încă o dovadă a magnificenţei mele. Herta Müller- metamorfozele terorii, prima monografie în limba română a operei laureatei premiului Nobel a apărut cu fix 2 ani înainte de acest eveniment (2007). Sunt important, da? Iar editura Aius şi revista Mozaicul cred că se felicită înzecit, pentru curajul de a o publica şi pentru premiul acordat pentru ea. Spuneţi-mi că-s genial, vă rog!!