Viena

Viena turcită, Viena românizată, islamizată, slavizată, sodomizată de toate naţiile primitive izvorând din străfundurile lumii subcivilizate, Viena plină de flegme pe străzi, de tramvaie care se clatină pe şine mai rău ca cele third-hand din Românika, gata în orice clipă să se dezmembreze, Viena plină de clădiri gri în cartierele periferice, mai sumbre cu mult decât cele ceauşiste, Viena în care nu mai auzi germana pe stradă. Viena încă rezistând eroic istoriei, respirând aerul chezaro-crăiesc, impunând la fiecare pas prin cultură, făcându-te să înţelegi istoria în dimensiunea ei subtilă: nu poţi stăpâni numai prin forţa armelor, ci, înainte de orice, prin cultură. Adevărata putere de aici vine. Capitala habsburgică emană prin toate moleculele ei forţa de a se impune în faţa istoriei. Viena este cultură condensată în structuri incredibile, acolo unde viermii care au invadat oraşul nu vor avea acces în veci. Viena este. Atât. Este. Iar impresia ei asupra mea a avut un impact devastator. O întreagă monarhie esenţializată în nebunia uluitoare numită Viena. Despre Viena vom mai vorbi, măcar o dată pe lună.

Votivkirche

Universitatea

Primăria

Kaiserliche und Königliche Hofburgtheater

Clădirea Parlamentului

Hofburg - reşedinţa Curţii vienze

Biblioteca Naţională a Austriei

Francois Feldman - Les Valses de Vienne