De la sexy brăileanca, la sexy buzoianca

Show total pe burta goală! Românii, cu maţele uscate de foame şi de aşa-zisa criză, care, la noi, nu există decât ca paravan al băieţilor "dăştepţi" de a deveni şi mai "dăştepţi" în conturi şi portofele, îşi lipesc frenetic ochii de televizoare, aşteptând, ca la box, lovituri, fente, parări. Politicienii le servesc toate acestea pe bandă rulantă. De la atacuri suburbane, la vulgarităţi şi mondenităţi: avem totul pe scena politică. Aproape că nu ne mai trebuie altceva. Politicianism "all inclusive".
"Otevizarea" spaţiului public românesc este totală şi ireversibilă. Un spaţiu invadat de figuri cu un comportament voit delirant, ce reduc publicul la un consumator de gunoaie. Nu sunt de acord si nici nu voi fi vreodata cu butada prin care mass-media îşi scuză frecvent decăderea şi trivializarea. "Ne pliem pe gustul publicului!". Scuze facile, care marchează o îndobitocire (atent controlată) a societăţii. Sunt ferm convins de faptul că publicul consumă ceea ce i se oferă. Dacă n-are încotro, se ridică el, spre a înţelege oferta, nu trebuie ca aceasta să se coboare la genunchiul broaştei. Dacă îi dai zilnic tiramisu şi cordon bleu, românaşul va fi nevoit să le consume, chiar dacă nu le ştie reţeta şi chiar dacă el ar vrea o porţie de ciorbă de lobodă şi o felie de gem cu pâine. În timp, gustul i se va rafina. Nu va avea încotro.
Revin la politicieni şi la spectacolele lor oteviste, pe care le oferă, în orice împrejurare. În "comisia Ridzi" se discută mondenităţi de genul amanţi şi amante, în vreme ce ţara arde consistent. Geniul malefic Hrebenciuc o numeşte pe Udrea "sexy buzoianca", deşi, aici, "sexy" nu poate avea decât o conotaţie peiorativă, ţinând cont de aspectul tendenţios de dizgraţios al doamnei ministru. Nu e nicio diferenţă între show-urile lui Capatos, Zăvoranca etc şi scena publică din România.
Toate aceste ieşiri sunt meticulos concepute, nimic nu e întâmplător. Publicul larg, consumator de telenovele şi de seminţe de bostan, trebuie să aibă acces, într-un fel, la disputa politică. Şi ce-i mai simplu decât să te cobori la el, în loc să-l urci puţin pe el, să încerci să-i faci o cultură politică ?(dăunătoare, de altfel, fiindcă nu va mai fi aşa de uşor de manipulat).
Modelul "cocină" a prins fulminant la clasa politică, imitând modelul de succes Băsescu: acesta a fost primul care a coborât în noroi, s-a scăldat cu porcii şi a câştigat neaşteptat şefia statului. Cămăşile scrobite, bunele maniere, freza îngrijită nu mai au nicio şansă în Românica. De altfel, s-a văzut că cine nu are abilitate de a se băga în grajd cu semidocţii, piere pre limba sa înaltă. Exemple în acest sens sunt Tăriceanu, Emil Constantinescu, PNŢ-CD, Adrian Năstase. Istoria i-a dat la o parte, inabilitatea le-a fost promp sancţionată. Istoria se scrie, în Românica otevistă, în cocină, nu în saloane. Vive la otevisation!