marți, 29 ianuarie 2013

Despre instituţii şi manageri


Orice instituţie începe de la intrare. Iar primele impresii sunt decisive, în orice interacţiune. Orice occidental îţi va spune că întregul este făcut din detalii şi că ansamblul stă în particular. Aceasta este educaţia lor. De aici şi atenţia acordată de ei (de neînţeles pentru mioritici) detaliului.
Cred că cea mai ingrată funcţie este aceea de manager. Indiferent că este vorba despre o instituţie publică, ori privată. Responsabilităţile sunt enorme, iar consumul de energie, timp şi nervi nu sunt sigur dacă se compensează benefic întotdeauna. Managerul unei instituţii este omul cel mai vizibil. Mai pe româneşte, omul în capul căruia se sparg toate. În instituţia unde lucrez, de exemplu, orice mizerie de pe holuri nu le este imputată femeilor de serviciu, ci decanului, respectiv rectorului. Orice neajuns devine, inductiv, culpa unui şef. Este adevărat, lucrurile bune, în mentalul colectiv, nu li se mai datorează managerilor, ci se transformă în laudă individuală.
Scriu aceste câteva rânduri lămuritoare, pentru cei câţiva care au înţeles în mod eronat, din postarea mea precedentă, că aş avea ceva personal cu directorul Teatrului Naţional din Craiova „Marin Sorescu”. (Trec sub tăcere zecile de mailuri entuziaste pe care le-am primit, de la cunoscuţi, ori de la necunoscuţi care se simţeau oarecum răzbunaţi). Nu este o vendeta. Faptul că am pomenit numele domnului director de câteva ori, alături de cel al Teatrului Naţional se datorează faptului că cele două au ajuns să formeze o entitate nu doar lingvistică de sine stătătoare. Pe orice afiş, făcut cu orice ocazie, în orice menţiune efectuată, după numele Teatrului apare, de fiecare dată, în paranteză: director Mircea Cornişteanu. Şi, dacă această osmoză, această simbioză oarecum pretabilă psihanalizei funcţionează perfect la bine, atunci trebuie să funcţioneze şi la greu. E ca în căsnicie, nu? Teatrul Naţional Craiova şi necesara paranteză (director Mircea Cornişteanu) au devenit, pentru oraşul în care trăiesc, pentru zona Olteniei, dar şi pe plan naţional şi internaţional, un brand (probabil brandul care ar şi trebui exploatat, valorificat şi susţinut cel mai mult, dacă e să mă întrebaţi pe mine). Un brand, cât ar fi el de brand, are şi părţile sale mai puţin finisate, uneori. Nu îi faci vreun serviciu trecându-le sub tăcere.
Legarea indisolubilă a numelui propriu de un brand presupune responsabilităţi infinit sporite. Şi consecinţe de tras şi la bine, şi la mai puţin bine.
Orice instituţie presupune un sistem de vase comunicante, legate intrinsec, de la cel mai mic ax, până în vârful piramidei. Bucuriile şi necazurile se distribuie şi se împart direct proporţional. Şi orice instituţie începe de la poartă. La fel cum fiecare ţară începe de la aeroport.



11 comentarii:

  1. Prietene, moshu' e suparat de fapt nu ca i-ai pomenit numele (nici nu se cuvenea, l-ai pomenit de prea multe ori de ne-a venit dracului greata de el) ci pt ca nu i-ai laudat niciodata in nici o cronica pe Cerasela si piesele lui regizate ca de un retardat le-ai criticat mereu. Asta e oful lui. Pricepusi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. misterul metreseiianuarie 31, 2013

      cin' se pune rau cu coana cerasela....:D

      Ștergere
  2. Living la vida locaianuarie 30, 2013

    Si ceea ce ai scris tu in post-ul precedent nu e decat una din miile de neregului si de rahaturi de la TNC. Cinste tie din suflet ca ai avut curajul sa spui deschis lucrurilor pe nume. Ce atatea scuze? Directorul e vinovat pt orice nu merge bine intr-o institutie. Nu esti capabil s-o manageriezi asa cum trebuie? Adio si lasa pe altul care stie, care poate si care nu fura.
    PS: Unii spun ca si-ar freca mainile de bucurie daca nea Corny ar primi o vizita de la Curtea de conturi...Prietenii stiu de ce!

    RăspundețiȘtergere
  3. Un fidel al teatruluiianuarie 30, 2013

    Exista viata dupa Cornisteanu? In Teatru? Nu stim. Sigur nu exista viata cu el. TNC nu mai exista de cand a fost preluat de catre "maestrul".

    RăspundețiȘtergere
  4. Un om cu adevarat inteligent si rafinat se bucura atunci cand ii sunt semnalate lucruri mai putin placute din activitatea institutiei pe care o conduce, ca sa le poata indrepta. Si oameni ca tine, care semnaleaza asta, devin valorosi pentru el si ii tine aproape.Repet, un om inteligent. Un tzaran coclit, cu spirit comunist, se supara. Un tzaran coclit cu spirit comunist ar dori ca mizeria sa fie ascunsa sub pres, pentru ca el sa dea bine in ochii publicului si pentru ca cei mari de la "capitala" sa il aiba in ochi de bine. Un astfel de specimen, cu iertare, isi are locul la galeata de gunoi imputit a istoriei.

    RăspundețiȘtergere
  5. Pe vremea cand locuiam in Craiova si teatrul era manageriat de catre E. Boroghina, mergeam la teatru cu frenezie. Parintii si prietenii ramasi in Craiova imi spun ca de cand a venit acest domn la conducerea teatrului (de unde o fi venit el) au mai fost decat la cateva piese si apoi adio. Ce manager este aceasta? Ce plusuri in teatrul craiovean are el? Ca inteleg ca face doar profit (desi actorii mor de foame). Un spirit afacerist (pentru el nu pt teatru) care are si maxima impietate (auzi!!!!) de a-si trece mereu numele dupa cel al Teatrului din Craiova!!!!!! Tu, un liliputan ca renume si un jecmanitor, indraznesti sa te asociezi cu imaginea unei instituii care a devenit de faima mondiala inainte sa apari tu prin birourile sale????? Dispari domnule asa-zis director!!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Ca să-l citez pe singurul meu prieten (adevărat) în viaţă, "...compromisul "plecării capului" e-n ADN-ul românesc si...fiecare om isi vede propriul interes, e neproductiv, periculos si imprudent sa fii "Don Quijote", chiar si...oltean fiind!" am încheiat citatu'.
    Vă doresc o zi mai bună decât cele ce se vor fi petrecut până azi!

    RăspundețiȘtergere
  7. Intr-adeva: neregulile in TNC sunt incredibil de multe. Asta e cea mai marunta probabil. Poate om scapa odata si odata de acest asa numit manager.

    RăspundețiȘtergere
  8. Frumos scris!
    http://filmandotherstories.blogspot.se/

    RăspundețiȘtergere
  9. Mi se pare salutar..Blog cu dragoste, cu idealism si moravuri, cu dreptate si iluzii.

    RăspundețiȘtergere