vineri, 8 ianuarie 2010

Inimă-inel














Chipul nu ţi-l poţi zări decât o singură dată. În strălucirea stiletului. (Oare stilet vine de la stil?). Stiletul vine o singură dată cu adevărat.
"Inimă-inel / De ce mi-ai lăsat / Vârfu-nsigurat"
Un popă într-un Golf cu numere de Bulgaria şi cu însemne de Renault pe el. What the fuck is that? Un popă îngrămădit între coroane de flori. Într-un Golf travestit. "Părinte, puţin mai încolo să vă daţi, să putem închide uşa".
Înot. Deşi nu ştiu. Gândurile se pierd în nimicul amiezii. "Sunt prea viu, prea trist / Înger trismegist / De-amiaza pe ţeastă / De seara prea castă, / De stânci detunate, / Reci, halucinate, /De seninătate."
Permite-ţi-mi să vă reţin cinci minute. Să vă prezint o credinţă mai bună. Dispare în Turnul de veghe. Nu-mi poţi oferi o credinţă mai bună. Pentru că nu există credinţă mai bună. Pentru că toate sunt la fel de bune. Contează doar să crezi. Am cunoscut pe cineva care credea în băţul de chibrit (fără ironie). Şi cred că era la fel de aproape de Divinitate precum Meister Eckhart sau ca Shankara. Marele meu prieten Shankaracharya. "Cine te aduce / Pe cărări în cruce, /Sub limpedea punte /Cu seara pe frunte?"
Artă: zborul pe sub asfalt.
Nu e nevoie să mergi. Drumul merge pentru tine. Steaua prinţului. Şi ciuma lunii albastre. Toate crimele au loc noaptea.
"Luna verde lasă / Bruma veninoasă / Îngeri cad, opale / Septentrionale."
Artă: să te strecori prin uşa închisă.
Încerci să te întorci în tine. Găseşti locul mult mai strâmt.
Artă: să muşti muşcătura.
"Şi-n ochii vagi sufăr /Umbre de nenunfăr, / Întoarce-te dar / La Gândul-amnar!"
Îngenunchezi. Îţi priveşti mâna. Ai un stilet în loc de chip. Şi încerci să te amăgeşti că încă eşti acel om.
Artă: viermele
"Şi-a trecut pe lună / Rătăcita dună"
Priveşti prin toate uşile. Scrutezi noaptea. Încerci să-ţi atingi viaţa cu mâna. Pielea se-nfioară o clipă. Sub piele mustesc mlaştinile.
"Putredele ploi / Lacul vechi din noi / Acte grele, acte / Moarte cataracte."
Orice apropiere ucide. Orice depărtare ucide.
"Lespezi mari de apă / Inima îngroapă, / Lacrima îngroapă."
Artă: cuiul din creier.
Se făcea că lumea era singură. Şi noi fugisem de noi.
Artă: fuga. Fuga morţii.
Cărbunii în mâni nu ard. Decât. Atunci. Când. Şi numai. Atunci.
Artă: gaura din piept.
"Părul meu îşi lasă /Verdea nebuloasă / Limfa mea ascunde /Stele moi, profunde."
Intuitiv. În cerc. Secţionare.
Era o amiază. Ca toate celelalte amieze din lume. Din florile mucede coborau mesagerii. Încercarea de a nu durea. De a nu dura. Fiinţez cu ochii întorşi. Orice pas e prea mult. Cineva m-a luat în palmă.
Artă:calea palmei.
Artă: dubla determinare.
Artă: condiţionarea unică.
Artă.

Mein Leben, ein Leben ist es kaum,
Ich gehe dahin, als wie im Traum.

Wie Schatten huschen die Menschen hin,
Ein Schatten dazwischen ich selber bin.

Und im Herzen tiefe Müdigkeit –

Alles sagt mir: Es ist Zeit …


Anda Calugareanu - Micul Print



11 comentarii:

  1. Te rog, contacteaza-ma! Versurile acestea nu le stie oricine!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ex libris, nu e asa mare lucru (incepe lumea sa creada ca e vorba de cine stie ce ezoterisme la mijloc). E vorba despre "Cantilena" lui Dan Botta, iar poezia in germana ii apartine lui Theodor Fontane.
    Te-as contacta cu placere, insa nu mi-ai indicat si modalitatea prin care as putea face acest lucru, iar telepatia, la aceasta ora, nu-mi functioneaza prea bine.

    RăspundețiȘtergere
  3. Crezi ca esti mai in masura decat pastorul Luigi
    Mitzoi(hihihi)sa ne prezinti adevarata credinta?!

    RăspundețiȘtergere
  4. Kurt: Eu???? Deloc! Ma abordase pe strada unul cu "Turnul de veghe" (Martorii lui Iehova)

    RăspundețiȘtergere
  5. Banuiesc ca respectivul era cel care enuntase
    teoria chibritului(cu ironie dar nu cu rautate).
    Cam periculoasa afirmatia dumitale ca toate credintele ''sunt la fel de bune''.

    RăspundețiȘtergere
  6. De ce esti asa de refractar la alte abordari,vi-
    ziuni asupra credintei?

    RăspundețiȘtergere
  7. Pai nu sunt refractar. Tocmai de aia zic ca sunt la fel de bune.

    RăspundețiȘtergere
  8. Sunt bune atat timp cat fac oamenii sa-si asume credinta, sa si-o interiorizeze cu adevarat (indiferent in ce), fiindca numai asa vor putea sa se inalte, sa evolueze.

    RăspundețiȘtergere