miercuri, 6 ianuarie 2010

Zu spät




Chiar şi pentru ninsoare poate fi târziu. "O stea era pe ceruri. În cer era târziu." Ce faci atunci când nu mai poţi face nimic?
Cauţi în ninsoare un punct verde. Punctul verde nu mai există. Nici în tine. Priveşti ninsoarea ca şi cum ai vrea să te uiţi la tine. Şi nu vezi decât fulgi. Cuţitul înfipt în aripă. Şi tremurul dinaintea adevărului. Cineva are întotdeauna dreptate. Ghinion: totdeauna altcineva.
Fiecare fulg are istoria lui. Ninsoarea, niciuna. Wie kann man eine Seele zwischen Zigarettenrauch und Asche verlieren?
Cineva îmi scrie viaţa. Şi are întotdeauna dreptate. O scrie şi eu devin tot mai puţin. Mâna întinsă loveşte în gol. Apoi dansul cuţitului. Tăierea vorbelor. Drumul trece mereu prin mijloc. Nu te poţi aşeza în niciuna din bănci.
Simţi ninsoarea? El îmi scrie viaţa cu ninsoare. Şi are iarăşi dreptate. Încep să mă transform în neunoscutul care îmi scrie viaţa. Mâna loveşte în gol.
Cel mai cumplit moment e acela când în ninsoare se face un cerc mare. Încerci să fugi. Nu poţi fugi din tine.
Degetele de gheaţă de pe creier. Ajutorul durează numai o noapte. Apoi chinul reîncepe. Trebuie să ştii mereu până unde ţine drumul.
E doar o chestiune de ninsoare. Fiindcă a doua zi plouă sau e soare. Nici măcar ninsoarea nu-şi mai aminteşte de ea. Cândva ningea cu puncte verzi.
Te-ai aşezat în ninsoare cu tot sufletul. Sperând să devii om de zăpadă. Te-ai trezit fiind tot tu. Şi nu mai ştii unde să te duci.
Un necunoscut îmi scrie viaţa. Strigi o silabă de ajutor. Nimeni nu o aude. Ceilalţi au nevoie de tone de silabe de ajutor. De tone de cuvinte. Mai strigi o silabă. Se aude ecoul. Dar vine doar din tine.
Simţi paşii celorlalţi pe tine. Ai vrea să te ridici. Tu nu ai dreptul să te ridici. Schiţezi un gest. Indiferent care. Eşti oricum doar o schiţă. O uşă se închide. În tine se deschid mii. Migrena glonţului le închide pe toate.
Ich rauche mein Leben weg.
Cum e să mizezi adevărul pe o ţigară? Sau propria-ţi viaţă? Sau trădarea? Să ştii să citeşti minciuna dintr-o ţigară oferită. Iată marea artă.
Am fumat deja toate orele nopţii. Toate neliniştile. Acum mă fumez pe mine. Am o scrumieră frumoasă. Îmi stă bine în ea.
Întotdeauna m-a obsedat acel cu "zu spät" din Ţigăncile lui Eliade. Mi-e teamă de el mai ceva decât de luntrea lui Charon, de Judecata de Apoi sau de imperiul lui Hades.
Altcineva îmi scrie ninsoarea. Simt paşii trecătorilor. Sunt ninsoarea prea târzie.

PS: mai jos este cel mai frumos cântec pe care l-am auzit în toată viaţa mea. Ascultaţi melodia, vocea, dar şi versurile. Nu aş putea să spun pe ce să vă concentraţi mai întâi. Nu s-a inventat pe lume stare omenească să nu poată rezona cu versurile acestui cântec. Indiferent de unde te situezi pe arcul simţirii, indiferent dacă explodezi (de fericire sau de furie), dacă îţi vine să nu-ţi mai vină nimic, dacă simţi că te ţii cu soarele de mână... aceleaşi versuri te surprind perfect.
Abia astăzi am aflat că Lhasa nu mai este. S-a stins în ziua de Anul Nou. Prima zi din an a fost ultima ei zi. Nu vi se pare o mare ironie şi o porcărie ca o astfel de voce să fie răpusă de cancer mamar? O astfel de simţire să pice în plasa unei boli mult prea imbecile?
Doamnelor şi domnilor: Lhasa de Sela (27 septembrie 1972-1 ianuarie 2010)


Lhasa de Sela - La maree haute


27 de comentarii:

  1. Nici o nota de optimism. Trist pentru un inceput de an.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ave, Caesar! Bine ai venit! Ma bucur mult!
    Kurt Meyer e cumva celebrul "Panzemeyer"? (12 SS)

    RăspundețiȘtergere
  3. fara replicaianuarie 07, 2010

    De fapt el isi ninge viata cu fulgii aromei sufletului ei (al tigarii insufletite, ich meine) ..iar ilustrul necunoscut, cu care incepe sa se identifice, este de aceasta data doar fumul ..fumul care ii este atat de familiar si totusi necunoscut; care il atrage si il respinge la fel ca polii unui magnet. De ce nu, este chiar fumul de tigara, care inca de la inceput si-a lasat amprenta aromei. Mana lui loveste si taie cu doua feţe in ajutorul pretins. Doar noaptea pare a fi aliatul utopic perfect, intrucat este singura care ii asigura certitudinea.. aceea a disperarii. Ii este fidela si nu e singura. Incertitudinea se instaleaza de fiecare data dimineata, cand deschide ochii. Si ea ii este fidela. Balanta: care este adevarul mai usor de suportat?! certitudinea ..ori incertitudinea?! Hint: priveste fumul.. adulmeca-l! Tigara isi ninge firesc scrumul.. e dreptul fiecaruia de a linge sau nu otrava ninsorii.. si numai putini sunt cei care se incumeta, fara a pieri in cele din urma intoxicati. Ninsoarea are aroma cireselor si este sezoniera; de asemenea este dreptul fiecaruia de a-si rezerva o vara de noiembrie in suflet. (optional, pentru cei care isi gasesc sufletul).
    Din popor sau din topor: mai bine mai tarziu decat niciodata. (aproape irealist de optimist)

    RăspundețiȘtergere
  4. "Mâna loveşte în gol" pentru că sprijinul promis este iluzoriu. Mâna nu taie. Se taie.
    "Frumoasă" pendulare intre doua "stepe": între disperare şi incertitudine.
    Adevărata ninsoare nu este sezonieră. Numai pentru cea sezonieră poate fi "prea târziu".

    RăspundețiȘtergere
  5. Acum nu mi-a mai luat-o Liviu inainte, dar mi-au luat-o destui :(((.
    Ce sa spun? M-a rascolit atat de profund aceasta postare, incat ma gandesc intr-una la ea. O scriitura de mare clasa, asa cum nu prea mi-e dat sa citesc des in Romania. E atata viata si forta in ea, incat te cutremuri, pur si simplu.
    Iar melodia Lhasei e dincolo de orice inchipuire.

    RăspundețiȘtergere
  6. Acum ti-am gasit blogul. Sunt incantata ca am dat de tine. Ai ramas acelasi baiat rafinat si super inteligent. Si talentat. Am citit tot ce ai scris. Esti absolut extraordinar! Bravo tie!
    Si mi-am permis sa comentez, pentru ca stiu ca maine ti-e ziua de nastere si azi cea de nume si vreau sa-ti urez La multi ani si sa fii sanatos si fericit. Si sa ramai acelasi om deosebit!
    Nicoleta (o fosta colega de clasa)

    RăspundețiȘtergere
  7. fara replica: da, cred ca ai pus punctul pe I. Insusi comentariul tau e un post in sine. Imaginezi practic o situatie fara iesire. Cum se poate rezolva dilema?
    Gabissss: si pe mine m-a rascolit postarea.
    Blog cu Dragoste: este impresionant ce simti si cum scrii. Esti scriitor de profesie? (de meserie). Si la multi ani, daca tot am citit informatia! Sa fii iubit de cine iti doresti tu!

    RăspundețiȘtergere
  8. La Multi Ani(la patrat)!!!!!! Intr-adevar este Panzermeyer.
    12 SS Hitlerjugend.

    RăspundețiȘtergere
  9. "...din topor":nu vad propozitia sau fraza care sa emane optimism.Ce sa-i fac daca nu inteleg simbolistica textului?!

    RăspundețiȘtergere
  10. Nu stiu de ce majoritatea condamnatilor la moarte cer o ultima tigara,un ultim fum ?

    RăspundețiȘtergere
  11. Eheiii, Maestre, la multi ani! Si sa ai parte de toate cele bune pe lumea asta! (desi nu ne cunoastem personal, urarile mele sunt sincere). Am citit si aceasta postare cu sufletul taiat de emotii. Scrii absolut fabulos. De cand iti citesc blogul, am incercat si eu sa scriu ca tine , dar esti extrem de derutant, scrii mereu altfel. Esti foarte bun, de asta iti zic Maestre.
    Gabissss: gata, mi-ai luat-o inainte, fii fericita acum! :))))))

    RăspundețiȘtergere
  12. Asta suflet!
    E cea mai tare chestie pe care am citit-o de cand sunt pe pamant! Si melodia e la fel!
    @fara replica: ai scris si tu excelent! Si tu stii ce-i acela suflet! Cum e cu otrava ninsorii si cu vara de noiembrie (daca vrei sa detaliezi, te rog!)
    @Psihofericire, unde esti?

    RăspundețiȘtergere
  13. Pai daca e chef, chef sa fie! La multi ani!
    http://www.youtube.com/watch?v=sHpBWD8gP6U
    Am ramas cu gura cascata de ceea ce ai scris! Depaseste orice limita de imaginatie si de simtire!
    Simo: da, aici e un mare suflet.
    Fara replica: mi-a placut cum zici, dar mai ales asta: "De fapt el isi ninge viata cu fulgii aromei sufletului ei "
    Kurt Meyer:e, totusi, optimism in ceea ce spune Fara replica. Iar ultima tigara poate insemna si dorinta ultimei ninsori in suflet!

    RăspundețiȘtergere
  14. S-o iau pe rand:
    1.multumesc tuturor pentru urari. Nu era deloc dorinta mea de a se afla asta, dar...ma rog...Te salut, Nicoleta!
    2.fara replica: desi inteleg din nick-ul tau doleanta de a nu da replica, te rog frumos de tot s-o faci, intrucat, iata, te solicita lumea! Nu-i frumos sa-i faci sa astepte. Plus ca e aici si specialista in suflete Simona, care intelege totul pe dos(si chiar merita o replica :)))
    3.Level: nu sunt scriitor profesionist
    4.Kurt: Caesar, poate condamnatii cer o tigara fiindca tot s-au scumpit atat in ultima vreme si vor sa ia cu ei "dincolo" ce au ei mai scump
    5. Liviu: nu trebuie sa scrii ca nimeni. Trebuie sa scrii ca tine. Uite-te foarte atent in tine (dureros de atent) si vei vedea acolo cum poti scrie.
    6. Simona: esti incurabila
    7.Zvarluga: cantecul depaseste orice limite. De orice fel.

    RăspundețiȘtergere
  15. Osana,Osana,Preamarite!!!!! Uziteaza de tactul tau pedagogic si lamureste-ma cumva ca deja am pierdut toate subtilitatile textului."...nu inteleg vorba noastra"...

    RăspundețiȘtergere
  16. ultima replicaianuarie 07, 2010

    @Cosmin &all: observ insa caracteristica mainii, aceea de a fi intinsa, invocand sprijinul iluzoriu despre care relatezi. Cutitul infipt in aripa este cel care taie, iar taietura este aceea care dezvaluie intotdeauna doua feţe: prima faţa reprezentata de mana(lui) intinsa, solicitand amagit ajutorul ei; cea de-a doua faţa este infatisata sugestiv prin golul intalnit de acesta(invocand prezenta ei). Defineste-ti (tie) amagirea si acorda-i conotatiile reale. Astfel raspunsuri lipsite de malitiozitate, precum “deschizi ochii”, se vor reflecta din intrebarea initiala. (poate chiar raspunsuri contradictorii aparentelor simtiri)
    Pendularea intre certitudine si incertitudine este mistuitoare pentru sufletele slabe si o proba de foc pentru cele tari. Cu toate acestea.. ambele categorii de suflete(din discutie) o degusta din plin.
    Ninsoarea sezoniera este asemenea unui privilegiu.. doar “cei alesi” se pot bucura de plenitudinea fulgilor ei, fara a se lasa coplesiti ori impresionati de implicarea oricarui “cineva”, care doreste sa smulga acest privilegiu pentru binele propriu. In eventualitatea in care acest privilegiu al ninsorii sezoniere (ninsoare pe care Cosmin o considera prea tarziu venita) s-ar afla in stapanirea unui “cineva” diferit de “cel ales”, ninsoarea devine otrava. Fiecare moare pe limba lui si intelege asemenea.
    Pentru a presara peste evenimentele tumultoase ale acestui zbucium interior o nota de optimism (un optimism irealist de altfel in raport cu tonul acestei scriituri), actualizam eterna speranta prin vorba din popor: “mai bine mai tarziu decat niciodata”.
    Desigur ca niciodata “cei alesi” nu sunt si “cei disponibili”.. dar asta face parte din deliciul actiunii.
    La multi aaani

    RăspundețiȘtergere
  17. @replica: hmmm...degusta cineva aceasta pendulare care poate deveni mortala?
    Amagirea are intotdeauna conotatii reale.
    "Cei alesi" cu adevarat sunt intotdeauna disponibili. Depinde ca cei care ii gasesc sa fie, la randu-le, la fel de "alesi" ca sa simta asta.
    Fiecare moare pe limba lui: sau pe tacerea lui. Sau inviaza pe limba lui. Sau pe tacerea lui.
    Te provoc sa-mi raspunzi: taierea are intotdeauna doua feţe? Sunt curios de raspuns...
    Multumesc pentru urari!

    RăspundețiȘtergere
  18. @Kurt: Caesare, spune tu concret ce sa lamuresc si o fac cu tot dragul din lume.

    RăspundețiȘtergere
  19. Am omis ceea ce era mai important: la multi ani!
    Ce imi place cand te enervezi! Dezvalui atata suflet in momentul acela, incat, ti-am mai zis, ferice de cine te iubeste! Cred ca si eu mi-as putea trai viata alaturi de cineva ca tine.

    RăspundețiȘtergere
  20. Wow, Simo!
    Si inca habar nu ai cat suflet mai am de dezvaluit! Numai si numai pentru tine! Pentru tine sunt in stare sa ma fac "available" numaidecat! Esti tot ceea ce mi-am dorit in viata asta! Asteapta-ma negresit in prima zi cu bruma de dupa una cu soare!

    RăspundețiȘtergere
  21. "Mă inundă mirosul de zăpadă.
    Coroana de frig
    mi-o pun altădată pe creştet,
    îngheţând în inima nimănui".
    ...in inima mea ninge...cu puncte verzi... şi galbene, şi roşii, şi albastre..."pastel de iarnă"...

    http://www.youtube.com/watch?v=Bml-MciRJTQ
    cu dedicatie Caesarului, cu (pe)note...de optimism si intru alungarea tristeţii!

    RăspundețiȘtergere
  22. Maitre, iarta-mi nepriceperea mea in ale litera-
    turii dar nu vad optimismul!Show me the way!

    RăspundețiȘtergere
  23. Multumesc pentru dedicatiune!!
    http://www.youtube.com/watch?v=p8Ru54qBGo8
    ceva trist

    RăspundețiȘtergere
  24. http://www.youtube.com/watch?v=jEIm3pe5wbA&feature=related

    RăspundețiȘtergere
  25. Kurt: Caesare, optimism nu exista, din punctul meu de vedere. Exista, insa, din cel al Replicii (fara replica/ultima replica), prin faptul ca niciodata nu e prea tarziu.
    Vazut cantecele. "Erika" nu-ti place?

    RăspundețiȘtergere
  26. kurt: "optimismul" se referea strict la dedicatiune!(pornind de la prima ta replica)...the way to the music!only that!

    RăspundețiȘtergere